TOAL'ETĂ, toalete, s.f. 1. Faptul de a se găti, de a se dichisi (spălându-se, pieptănându-se, îmbrăcându-se); dichisire, îngrijire, găteală. ◊ Loc. adj. De toaletă = care serveste la îngrijirea si la curăţarea corpului. ♦ Closet (prevăzut cu chiuvetă). (Concr.) Totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte (femeiască); p. restr. rochie. (Concr.) Mobilă compusă dintr-o oglindă si mai multe dulăpioare, rafturi etc., unde se ţin obiectele necesare îngrijirii tenului, părului etc. [Pr.: to-a-] - Din fr. toilette.
Sursă : DEX'98 (55314)  - claudia

TOAL'ETĂ s. v. chiuvetă, lavabou, lavoar.
Sursă : Sinonime (215193)  - siveco

TOAL'ETĂ s. v. closet.
Sursă : Sinonime (215192)  - siveco

toal'etă s. f. (sil. to-a-), pl. toal'ete
Sursă : DOR (288829)  - siveco

TOAL'ET//Ă ~e f. 1) Ansamblu de articole vestimentare (mai ales ale unei femei). 2) Aranjare a aspectului exterior al unei persoane (prin spălat, pieptănat, îmbrăcat). A-si face ~a. ◊ De ~ care serveste la îngrijirea corpului. 3) Mobilă cu oglindă si dulă-pioare în care se ţin obiecte pentru îngrijirea părului si a feţei. 4) Încăpere pentru satisfa-cerea necesităţilor fiziologice. [Sil. -to-a-] /<fr. toillette
Sursă : NODEX (356980)  - siveco